#
Revista de stiri, cultura si umor...
 
Informarea este importanta,
dar amuzamentul este sanatos!
 
Articolul urmator
Prima biserica de la Alba Iulia a fost ridicata in jurul anului 950 si era de influenta bizantina

Prima biserica de la Alba Iulia a fost ridicata in jurul anului 950 si era de influenta bizantina

Revista nr. 79 | 17-04-2011 | Alexandru Mitchievici



O primă datare arată faptul că această biserică a fost ridicată cam pe la jumătatea sec. X, fiind de influenţă bizantină. Este biserica episcopiei la care - spun unii specialişti - a slujit Hierotheus, primul episcop ortodox de la Alba Iulia, o biserică ridicată de principele Gyula care s-a creştinat la Constantinopol.

Cea mai târzie datare a bisericii ar putea fi în jurul anului 1.000, perioada în care la Roma era creştinat Regele Ştefan al Ungariei, dar atunci deja la Alba Iulia se puneau bazele primei catedrale de rit occidental.

La Muzeul Naţional al Unirii (în cadrul unei conferinţe de presă la care au fost prezenţi Daniela Marcu - şeful şantierului arheologic de la Catedrala Romano-Catolică din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu - directorul muzeului, Szász János - reprezentantul Arhiepiscopiei Romano-Catolice) au fost prezentate rezultatele unor lucrări arheologice care au scos la iveală prima biserică din Alba Iulia, părţi din acest edificiu medieval timpuri...

Este o absidă – spun arheologii – care aparţinea unei biserici de la jumătatea sec. X, aşadar în jurul anului 950. Dacă se confirmă, ar fi cea mai veche descoperire medievală de la Alba Iulia.

„În aceste săpături care se desfăşoară în întreaga Cetate Alba Iulia au fost necesare unele intervenţii şi în zona din faţa Catedralei Romano-Catolice pentru amenajarea drumurilor de acces şi pentru montarea instalaţiilor care se refac în întreaga Cetate. Chiar în faţa Catedralei a existat intenţia pentru amenajarea unui scuar de formă semicirculară cu o deschidere de 18 metri, şi în săpăturile care s-au făcut în acest sens de coborâre a nivelului de călcare ca să poată fi amenajat acest spaţiu a apărut mai întâi ruina unei fântâni de sec. XVII. Am avut intenţia să o punem în valoare şi adâncibnd săpătura în jurul fântânii pentru montarea instalaţiei de apă a apărut această ruină de formă semicirculară pe care noi o atribuim unei biserici. Se vede doar extremitatea estică a bisericii, navele fiind sub pământ”, a declarat Daniela Marcu-Istrate, arheologul care răspunde de şantierul arheologic din jurul Catedralei Romano-Catolice.

Prima biserică a oraşului se află la 24 metri la vest de Catedrala Romano-Catolică, în prelungirea acesteia. Abisda bisericii are ziduri groase de 1,1-1,2m: „era extrem de mult pentru o biserică medievală timpurie. Biserica avea dimensiuni mari, chiar foarte mari. Avea o elevaţie (înălţime) impresionantă fiindcă pentru o elevaţie mai mică erau suficiente ziduri de 70-80 cm”, a mai precizat Daniela Marcu-Istrate.

„Absida e mult mai mare decât ne-am imaginat noi. Această absidă cu deschidere foarte mare şi forma uşor aplatizată sugerează o biserică foarte timpurie de influenţă bizantină. În momentul de faţă noi putem să datăm când a fost demolată, putem să spunem când nu mai exista, însă nu avem suficiente informaţii să spunem când a fost construită. Bănuim şi credem că avem şanse 80-90% să fie adevărat, bănuim că aceasta poate fi biserica construită de principele Gyula care l-a adus pe episcopul Hierotheus la întoarcerea de la Constantinopol, unde fusese creştinat.

Sunt multe discuţii dacă Hierotheus a fost la Alba Iulia sau dacă a fost în regiunile de dincolo de Tisa. O parte importantă din specialişti consideră că totuşi aici a fost acest sediuşi sperăm peste câteva luni să putem argumenta şi tranşa acest fapt istoric, în sensul că aceasta este biserica lui Hierotheus, databilă deci la jumătatea sec. X”, a declarat Daniela Marcu-Istrate.

„Din sec. VI până în a doua jumătate a sec. X nu avem urme creştine. Avem câteva sute de ani de hiatus din punct de vedere al creştinătăţii. Este cea mai veche descoperire medievală – de ev mediu timpuriu. Este foarte importantă această descoperire. Este prima episcopie din Transilvania, biserica în care acest episcop Hierotheus îşi ţine slujbele.
Noi o legăm şi de cimitirul descoperit de dl Blăjan (zona Dealul Furcilor – Izvorul Împăratului) unde avem foarte multe obiecte bizantine: cele mai multe obiecte bizantine descoperite într-un cimitir; sunt trei cimitire contemporane cu această descoperire (n.a. – biserica din faţa Catedralei Romano-Catolice)”, a completat Gabriel Rustoiu, arheolog şi director al muzeului albaiulian.

Ce au descoperit arheologii ca să-i ajute la datare?

„Sunt două morminte în care am găsit catarame circulare de fier datate la 1.200. Ele sunt folosite de colonişti sau de meşteri veniţi din Europa Centrală. Ele sunt folosite de coloniştii saşi de exemplu. În jurul catedralei e un mic cimitir de colonişti din aceştia occidentali care au participat la şantierele de construire a Catedralei.

Este evident că această biserică exista când a fost construită prima catedrală (datată la jumătatea sec. XI). De asemenea, aproape fără excepţie, atunci când exista o biserică şi se construia altă biserică se face peste... fiindcă locul acela este sfânt. Deci nu există obiceiul să se facă biserica în apropiere, ci se face peste biserica veche, lipită, în prelungire, suprapusă total, dar într-o relaţie fizică cu biserica veche.

Ori faptul că în cazul acesta biserica de sec. XI nu s-a lipit de biserica veche înseamnă că era ceva cu totul deosebit. Şi noi interpretăm şi această situaţie ca un argument în sensul că era o biserică construită dinspre Constantinopol. Pentru că în momentul în care a început construirea primei catedrale, deja este o expresie a creştinismului de rit occidental – şi numai o asemenea diferenţă ar fi putut justifica biserica veche, episcopală, care avea o semnificaţie cu totul specială, a rămas la 25m mai spre vest, şi s-a construit biserica nouă.

Este semnificativ şi faptul că această biserică veche a dat axul celor două catedrale. Ea se află exact în axul celor două catedrale.

Cea mai târzie datare la care ne putem gândi să fie într-adevăr biserica ctitorită la începutul sec. XI, în jurul anului 1.000, când se consideră că s-a înfiinţat Episcopia Transilvaniei (n.a. – romano-catolică).

Dar acest moment în jurul anului 1.000 coincide cu creştinarea regelui Ştefan cel Sfânt la Roma, deci mai degrabă atunci s-au început lucrările Catedralei Romano-Catolice – pentru că altfel, dacă Ştefan ar fi ctitorit această bisericuţă, următoarele peste ea s-ar fi dezvoltat...”, a conchis Daniela Marcu-Istrate.

În loc de concluzii
:

„Practic nu s-a făcut o cercetare arheologică – biserica a apărut accidental la decapare. Timp de o săptămână am lucrat să vedem despre ce e vorba. În momentul în care am considerat că este suficient de clar, am decis să oprim lucrările, fiindcă e foarte dificil să faci cercetare arheologică ştiinţifică în aceste condiţii, adică acolo merg tot timpul utilaje. Este un lucru prea important ca să fie cercetat de pe o zi pe alta”, a ţinut să sublinieze Daniela Marcu-Istrate. Lucrările vor fi reluate şi desfăşurate pe timpul verii.

*Foto: echipa arheologică a dnei Daniela Marcu-Istrate

 

Taguri: prima, biserica, Alba Iulia, ridicata, anul 950, influenta, bizantina, Hierotheus, Gyula, Sf. Stefan

Ratari

Criticisme (3)

Profesor
18-04-2011
Interpretare fortata, fara argumente suficiente, ma asteptam de la Dana Istrate la mai multa responsabilitate in formularea concluziilor! Nu poate formula astfel de concluzii, dupa doar cateva zile de sapare! Este evident ca modelul arhitectonic nu putea fi decat unul bizantin, daca ne gandim la planimetriile edificiilor religioase din Ravenna, dar de ce neaparat o catedrala, si nu un baptisteriu sau un mausoleu gen Galla Placida! Si de aici pana la Hierotheos, care se pare doar ca a trecut prin Alba Iulia, dupa un singur istoric teolog protestant de secol XVIII, tradus in romana anul trecut, mai avem nevoie de izvoare scrise si nescrise. "Catarama rotunda de la 1200", nu poate argumenta decat existenta unor morminte. Dar erau chiar catarame? Caci in timpul sapaturilor din Catedrala catolica efectuate intre 1907-1914, astfel de "catarame" erau considerate de arheologii Posta si Roska, manere de sicriu de periada tarzie, XVI-XVII, fata de anul enuntat. Doamne da sa fie asa cum au spus, dar dupa mine, este doar o presupunere ,nefondata, deocamdata!
Raspunde
Adrian Andrei Rusu
20-04-2011
Forțări de interpretare: - s-a găsit o absidă apaltizată, iar arheoloaga aşteaptă "nave"; - aprecierea elevaţiei este absolut fantezistă ("impresionantă"); - clasificarea unei construcţii, nici măcar deplin dovedite a fi biserică, drept "bizantină", nu ar fi fost îndrăznită de nici un fel de istoric cu bun simţ; - cataramele rotunde nu pot fi datate într-un singur veac; - credincioşii unguri se îngropau unde, dacă au fost găsiţi doar colonişti? - de unde până unde Gyula a construit o biserică? de unde rezultă această certitudine, din care 80% se aplică noii descoperiri? - a avea biserica într-un loc şi cimitirul contemporan la câţiva km distanţă este o idee pe care d-l director ar trebui să o revizuiască; poate doar admiţîndu-se că cei săpaţi de către Mihail Blăjan nu erau creştini; - nici o evidenţă cronologică certă nu a fost furnizată, în afara datării ante quem fântână de sec. XVII; - dacă ar fi, într-adevăr, o nouă biserică, ea trebuie raportată la aşa-zisa "biserică Radu R. Heitel", semnalată tot în zonă ori, mult mai bine, la datele istorice medievale care povestesc despre topografia Albei medievale (totalmente necunoscute de către arheologii ieşiţi la presă); - poziţionarea în ax corespunde şi intrării în palatul episcopal; - Ştefan I cel Sfânt, rege al Ungariei, nu a fost botezat la Roma, ci la el acasă!
Raspunde
rudol
21-03-2013
Are o sumedenie de boli si abia face rost de bani pentru medicamente. Un tanar in varsta de 27 de ani cere sprijin celor care vor sa il ajute cu suma de 300 de ron pe luna. Acestia sunt banii care l-ar tine in viata pentru urmatorii ani. Pentru ca nu ii are, baiatul e la un pas de moarte. Leonard Maghyra are 27 de ani si locuieste intr-un azil din Medias. Baiatul asufera de ulcer, oligofremie, hepatita cronica virala cu virus V, hernie si ciroza. Tratamentul il costa 300 de lei lunar, bani pe care nu si permite. Tatal sau a murit mama nici nu vrea sa auda de el, fiind abandonat de mic intr-un centru de plasament. De curand a primit si un certificat de handicap dar pensia care ii va intra in cont in fiecare luna este de doar 33 de lei. Cine doreste sa il ajute pe Leonard cu cat poate este rugat sa depuna o suma cat de mica in contul: RO36 RNCB 0231 0888 5552 0001,,,, becere
Raspunde

Criticati si dumneavoastra

*
*
<Campurile marcate cu * sunt obligatorii>